*
AGDT
Într’o zi liniştită de vară
O pasăre se aşeză pe ramura unui copac
Şi întrebă: Ce este viaţa?
Cei care au auzit’o au fost surprinşi
De această întrebare foarte grea.
Un trandafir, care tocmai îşi deschidea petalele către soare spuse:
Viaţa este o deschidere!
Un fluture care zbura fără nici o grijă spuse:
Viaţa este numai bucurie!
O furnică ce ducea un pai de grâu
De zece ori mai mare decât ea se opri şi spuse:
Viaţa este numai muncă!
Era sa fie o mare ceartă, dacă nu ar fi venit
O ploaie fină care spuse:
Viaţa este formată din lacrimi, doar din lacrimi!
Dar deasupra lor pluti plin de măreţie
Un vultur care spuse:
VIAŢA ESTE O NĂZUINŢĂ SPRE CELE DE SUS !
*StMS
… Şi de atunci, trandafirul îşi deschide petalele
Trimiţând mireasma sa mulţumitoare către Creator,
Fluturele zboară bucurându’se de gingaşa libertate
Cu care Dumnezeu l’a înzestrat,
Furnica primeşte tainic odihna binecuvântată a ostenelilor,
Ploaia cântă răcorind tărâmuri însetate de viaţă…
Iar vulturul şi pasărea
Prin mareţia şi zborul lor dăinuitor
Învaţă pe om, într’adevăr…
NAZUINŢA SPRE CELE DE SUS!
*
