Nu defineşte chipul iubirea arzătoare.
Să fii văzut urât, bătrân, fără valoare
Neînsemnate edificii arată cugetul de piatră
Înlănţuind superficialul la rang de orientare sacră.
Nu defineşte ochiul dragostea curată
Oricât ar fi plăcerea vederii subjugată.
Să fii frumos şi tânăr deloc nu are importanţă
Dacă la încercări vei pierde zorile ascunse în dimineaţă.
Nu defineşte monumentul simbolul dragostei depline
Dacă decursul existenţei a rupt mereu aripi divine.
Un sobru egoism e calea afecţiunilor pierdute
Deşi mulţi te văd sfânt frumos cu daruri mari şi multe.
*StMS
