Vorbesc unii despre o sfântă libertate
Ce a lăsat'o Cel de Sus la toți, dar și în toate !
Să facă tot ce vor, că'i rău sau că e bine...
"Asta depinde doar de tine și de mine !"
Dar eu nu îmi explic de ce nu reușesc
Când dau din mâini să zbor și altfel să trăiesc
Căci mulți își croiesc calea pe drumul necurat
Și asta nu e greu și nici prea complicat !
Poate ar fi mai bine ca piedici să apară
Atunci când omul rău cu viața de ocară
Aleargă tot la viciu, grăbit, fără zăbavă
Ca taurul flămând în câmpul cu otavă.
De pildă, desfrânatul când tocmai a ajuns
Să'și scuture tăria în public sau pe'ascuns
Îndată să slăbească, capul să i se culce...
Iar pe desfrânată ciclul să o apuce !
La fel pe hoți, bandiți, pe cei ce vor impact
Când vor să acționeze să'i prindă un infarct !
Iar pensionarii noștri, desigur doar cei buni
Să'și mai primească banii încă câteva luni !
Politicianul șmecher să scadă în sondaje,
La muncitorul bun să'i vină utilaje...
Șoferului erou să i se ierte amenda,
Popa ce vrea bani să'și piardă reverenda !
Doctorul empatic să salveze vieți,
Facă'se hoinarii artiști și poeți !
Gunoiul pe stradă să fie luat cu japca...
La polițiști corupți să le pice șapca !
Țăranului bețiv să i se spargă sticla,
La casa cea săracă să nu mai cadă țigla,
Iar când vreun orășean își scoate iar țigara
Sa i'o stingă vântul din zori și până seara !
Când la TV vedeta apare în direct
Atunci să'i pice fața, și oricare defect
Să'l vadă privitorii, să'l râdă într'un hal
Încât să se ridice bolnavii din spital !
Surplusul de alimente să fie dus pe sus
La țările sărace, pe mese multe pus
Să bucure ființa, vietatea, omul...
Lacomii să sughițe până îi va lua somnul !
Crească'le recolta celor cu pământuri
Ca să tot muncească, să nu stea pe gânduri !
Pe negustori cinstiți valoarea să'i ridice...
La măcelari zgârciți cârnații să se strice !
Soldații de pe front, învrăjbiți de sistem
Se se împrietenească la oarecare semn
De pasăre ce cântă, de glasuri de copii...
Să preschimbe arme în flori și jucării !
Numai familiștii statornici s'aibă prunci,
Toți aventurierii să fie puși la munci,
Femeia cea fidelă, numai ea să nască...
Iar toți divorțații să se călugărească !
La omul rătăcit și fără orientare
Să i se'ndrepte calea, să aibă mai mult soare !
Și'orice vrăjitorie sinistră'n viziune
Să se transforme'n zâmbet și în mare minune !
Fiindcă dac'ar fi o libertate vastă
Fără de opreliști, corectă sau castă
Cei buni ar atinge sferele divine...
Iar făcători de rele s'ar trezi la bine !
De'aceea, de'aș avea puțină importanță
La sfânta providență, fără vreo cutezanță;
Atât eu aș propune, așa ca tăntălăul:
"Binele să se facă mult mai ușor ca răul !"
©StMS
