*
Cu ochii trişti priveai afară
Către cireşul înflorit...
Vedeai eterna primăvară
Cum pentru noi s-a pregătit.
Erai singur şi gânditor
Purtat din plin de soarta vieţii,
Eu îţi citeam lacrimi de dor
Ascunse peste ridul feţei.
Te-am luat în braţe semănând
Ofranda dragostei depline
Şi ţi-am soptit prin al meu gând :
Oh, tata... vin la tine !
Prin nostalgia unui vis
Ce l-ai purtat până departe
Păsări cântau pe cer deschis
Toţi înviind din moarte.
Erai acolo, eşti acum !
Te-am readus printre suspine.
Văd uneori capăt de drum...
Oh, tata... vin la tine !
*StMS