Speranţa e o rază de lumină,
Un zâmbet printre nori de vis;
Speranţa e un cântec ce alină
O stea din cer care s’a stins.
Speranţa este floarea primăverii,
Mireasma ce te înalţă lin;
O nouă frumuseţe într’o petală
Care zâmbeşte cerului senin.
Speranţa este un izvor ce-ascunde
Trecutul trist ce s’a lăsat uitat;
Speranţa e un murmur ce pătrunde
Prin limpede sclipiri de soare cald.
Speranţa e o naştere deplină
În suflet, în simţire şi în gând;
Speranţa’i înviere spre lumină
Spre tot ce e frumos şi sfânt.
Speranţa e o bună dimineaţă ,
O strălucire printre nori de vis;
Speranţa e un cântec ce veghează
La steaua care iarăşi s-a aprins.
*StMS
