NIMENI ÎN PARC

 

Colț de rai în codru citadin

Iar mi te arăți prin timp puțin

Preschimbat în loc minune,

Diferit de tumultul din lume !

Nimeni dintre oameni este

Prin parcul cel de poveste

Cu zăpadă, liniște profundă,

Cu pârâul care cântă'n undă !

Doar păsări mici îndrăgostite,

Certate sau de dor lovite

Înalță printre ramuri aripioare

Zburând acum netemătoare !

Cerul albastru, falnică cupolă,

Soarele cu a sa aureolă

Și arbori goi fără de frunze

Îmi sunt ocrotitori și muze !

Aer răcoritor, curat și rece

Un vânt răzleț tot vrând a trece

Să mai înghețe tristul gând

Și neaua cea căzută pe pământ.

Încă o zi cu orice nume

Îndepărtat puțin de lume...

Și nu mai știu de'i joi sau vineri,

Dar știu că'n parc nu mai e nimeni !

©StMS - Cristi Poesis

LUP LUNATIC

Nici nu mai știu de când luna

Luminează noaptea întruna

Și eu stau cu draga mea,

Cu mine mai stă și ea...

Și ne privim reciproc

Singuri în același loc.

Ea avându'mă pe mine,

Eu iubind'o mult și bine

Ca un lup flămând, stătut

Prin munții înalți crescut

Tânăr, frumos; dar sălbatic,

De zile și nopți lunatic !

Nu că n'aș dormi pe stâncă

Prin noaptea tot mai adâncă,

Dar iubita mă dorește !

Dragostea mereu îi crește

Angelică și divină...

Și o țin ca pe'o regină !

De aceea nu mai știm

De când în ochi de privim !

Eu, eternul solitar !

Ea fugită de calvar,

De lumea amăgitoare...

În a lupului prinsoare.

©StMS

 

Dreamer * OZZY OSBOURNE (romanian)

Dreamer * OZZY OSBOURNE (romanian) from Cristi Stms on Vimeo.

SCRISOARE DE LA MAMA

 ~ 𝓭𝓮 𝓢𝓮𝓻𝓰𝓱𝓮𝓲 𝓔𝓼𝓮𝓷𝓲𝓷 * 𝓹𝓸𝓮𝓽 𝓻𝓾𝓼 1895-1925

Puiul mamei, dacă ţi-i dor de-acasă

Atunci te rog pofteşte de sărbători la noi !

S-aduci nădragi tătucăi, mie-o broboadă groasă...

La noi sunt tare multe necazuri şi nevoi.

Că eşti poet de seamă n-am nici o bucurie

Că faima cea deşartă mi te-a băgat în jug.

Era cu mult mai bine ca din copilărie

Să fi umblat pe câmpuri cu braţele pe plug.

Bătrână sunt şi trupul, de-abia mă mai ridică.

Dar dacă tu departe prin târguri nu plecai

Eu astăzi aveam noră frumoasă şi voinică

Şi pe genunchi dam huţa un nepoţel bălai.

Dar tu copiii voștri i-ai risipit prin lume

Ţi-ai dat uşor nevasta unui bărbat străin.

Şi singur, fără sprijin, nu ştiu de ce anume

În vălmăşagul crâşmei te-ai cufundat deplin.

Tu, sufleţelul maicăi, Serioja, ce-i cu tine ?

Erai aşa cuminte și-aşa de gânditor,

Încât spunea tot satul: Ce fericit e-n sine

Şi Aleksei Esenin că are bun fecior.

Dar tu nădejdea noastră ai amăgit amarnic

De asta-n suflet chinul și grijile se-nfig

Căci tatăl tău, săracul a tot crezut zadarnic

Că stihurile tale or să ne dea câştig.

Din ce primeşti pe ele tu nu ne poţi trimite.

De asta dureroase cuvintele-şi fac loc

Eu una ştiu din cele de tine pătimite:

Poeţilor parale nu li se dau deloc !

LIBERTATE REDIRECȚIONATĂ

Vorbesc unii despre o sfântă libertate

Ce a lăsat'o Cel de Sus la toți, dar și în toate !

Să facă tot ce vor, că'i rău sau că e bine...

"Asta depinde doar de tine și de mine !"

Dar eu nu îmi explic de ce nu reușesc

Când dau din mâini să zbor și altfel să trăiesc

Căci mulți își croiesc calea pe drumul necurat

Și asta nu e greu și nici prea complicat !

Poate ar fi mai bine ca piedici să apară

Atunci când omul rău cu viața de ocară

Aleargă tot la viciu, grăbit, fără zăbavă

Ca taurul flămând în câmpul cu otavă.

Stay * ANAS OTMAN & MABELLE